O experienta inedita...

[ Era la inceput de an scolar. Era un an nou,cu colegi noi. Trecusera doar cateva zile si vestea ca in curand va avea loc Balul bobocilor s-a raspandit foarte repede. La insistentele colegilor mei,care,desi nu ma cunosteau prea bine,au vrut cu tot dinadinsul sa ii reprezint la acest eveniment,m-am hotarat sa particip la preselectia care urma sa aiba loc. Pentru a nu-i dezamagi,desi imi era teama,am hotarat sa le fac jocul. Da,recunosc,imi era teama pentru ca era ceva diferit de ceea ce mai facusem,dar imi era si mai teama sa nu-mi dezamagesc colegii (ei isi pusesera toate sperantele in mine).


In ziua preselectiei imi tremurau picioarele si aveam niste emotii fantastice,insa mi-am zis: "Ioana,ai intrat in joc,acum trebuie sa mergi pana la capat!".


Finalul acelei zile a fost un real succes pentru mine,avand in vedere ca era prima mea experienta de acest gen. Familia mea a fost alaturi de mine si m-au incurajat in tot acest timp. Acum,ca intrasem in hora cea mare,trebuia sa o joc pana la capat.




Au urmat cateva saptamani de munca asidua,in care incercam sa fac fata atat orelor de curs cat si repetitiilor. Cerintele erau mari in ambele parti.

Dar a venit si ziua mult asteptata. S-a stabilit ca in ziua de 29 octombrie 2008 sa aiba loc Balul Bobocilor. Aveam niste emotii extraordinare si inima imi batea atat de tare incat aveam senzatia ca nu-i mai pot auzi pe cei din jurul meu,dar tot timpul aveam in minte faptul ca nu trebuie sa-i dezamagesc pe cei care si-au pus sperantele in mine.

A inceput balul. Au fost patru probe peste care a trebuit sa trec,insa mie mi se parea ca timpul se opreste in loc.

Cea mai asteptata proba a fost cea de "aptitudini". Ajutata de mama mea (care mi-a facut si coregrafia acestei probe),am ales un dans tiganesc pe melodia Loredanei Groza-"Satra in asfintit". Vazand sustinerea publicului,felul in care ma aplaudau si imi strigau numele mi-a dat si mai mult curaj,iar dorinta mea de a castiga devenise imensa.

Finalul balului a fost extraordinar,iar pentru mine,ceva ce nu pot descrie in cuvinte. Cand prezentatorul spectacolului mi-a rostit numele ca fiind Regina Balului mi-am spus in gand:"Am reusit!" si astfel munca mea nu a fost in zadar. Colegii m-au aclamat si erau extrem de fericiti,iar eu,multumita ca nu i-am dezamagit.


Acum ma gandesc ca acest trofeu va trebui sa-l tin sus pe toate planurile si,cu siguranta,mai tarziu ma va ajuta in viata (indiferent in ce domeniu). ]

Grigore C. Moisil

Cugetări

• Tot ce e gândire corectă este sau matematică sau susceptibilă de matematizare.
• Matematica va fi limba latină a viitorului, obligatorie pentru toţi oamenii de ştiinţă. Tocmai pentru că matematica permite accelerarea maximă a circulaţiei ideilor ştiinţifice.
• Se ştie că un profesor bun e cel care te face ca lucrurile mai grele să ţi se pară uşoare.
• Ştiinţa se răzbună ca o femeie, nu când o ataci, ci când o neglijezi.
• Spre deosebire de vin, ştiinţa nu trebuie lăsată să se învechească.
• Eu sunt omul care demonstrez, nu conving.
• Iubesc oamenii începănd cu mine.
• Un om la 20 de ani trebuie să fie admirat, la 30 apreciat, la 40 invidiat şi la 60 stimat.
• Explozivul cel mai puternic nu este toluenul, nici bomba atomică, ci ideea omenească.
• Nu e de părerea ta cel ce te aprobă, ci cel ce te imită.
• Ce este un pesimist? Un optimist bine informat.
• Când îmbătrâneşti, nu mai ai inimă, ai cord!
• E rău că la bătrâneţe dosarul medical e mai mare decât dosarul de cadre.
• Duşmanii se recrutează dintre prieteni.
• Umorul? E un cocktail de revoltă şi disperare.
• Cursurile facultăţii noastre sunt libere. Intră cine vrea, rămâne cine poate.
• Pentru a putea întrebuinţa calculatorul la studiul problemelor concrete, omul e obligat să înveţe să gândească exact şi abstract.
• Foarte curând oamenii se vor împărţi în două categorii: oameni bătrâni şi oameni care ştiu să lucreze la calculator.
• Învăţând matematică, înveţi să gândeşti.
• Nimic nu costă mai mult decât neştiinţa.